Mi se năzărise că sunt mai frumoasă

Dacă plângeam de fiecare dată după ce citeam o poezie
despre inorogi și păsări
Simțeam să se mișcă ceva înăuntrul pieptului meu
și rămâneam în așteptare, convinsă că sunt vinovată
pentru mișcările tectonice care vor urma
Numai că nu dura prea mult
că mi se năzărea că am nevoie de un cep
pentru ulciorul care sigur mi se înclinase în centrul frunții,
exact acolo de unde izvorau apele
pe care nu știam cum să le potolesc și mă simțeam din nou vinovată
pentru inundațiile pe care le vor anunța în zilele viitoare la tv
Într-un târziu am înțeles că nu era decât preaplinul
pe care nu aveam cum să îl opresc
așa că îl împart cu voi, pentru că de data asta
nu sunt de vină pădurile tăiate
și nici teoria conspirației, care spune că dacă la noi plouă,
la granița de nord sunt manifestații de prietenie

colibri.jpg

Advertisements

Sunt o femeie cu toane

Într-o zi sunt romantică, Greta Garbo și Edith Piaf mi se zbat într-o gambă

a doua zi mă comport ca Gingis Han, iar a treia zi sunt o câmpie de lavandă,

sunt multe femei care-și fac de cap în momentele mele de bine

vreau să aflu dacă a crescut roborul

în ultimele trei luni am importat mai mult decât am exportat

dar niciodată nu notez pragul

aștept informarea de la bancă privind pe gaura cheii

îmi place să-mi trăiesc nemurirea

împreună cu Salvador

DALI ( a se traduce în termeni tehnici)

mă strigă în fiecare dimineață din biroul alăturat

neața, încă nu ați băut cafeaua, e trecut de opt si…

dacă-i şopteşti unei furtuni dorințele tale,

ele vor zbura

vor deveni realitate

nu am dublă personalitate și nici nu o dezvolt pe a treia,

dacă am fi nemuritori tot am muri de dorul dorințelor netrăite

citesc pe facebook. Și ce dacă…

Recunosc!

dali.jpg

M-am virusat de bucurie

 

da, este cea pe care toți o știm
pe care o rostim în sihăstrie, ascunși în peștera himerei de pelin
m-am virusat de forma ei prezentă, în praful așezat peste coperți
mi se năzare deseori pe seară să mă arunc pe spate printre cărți
să reconjug a nu știu câta oară verbu-a fi, eter, pământ și porți
și răsăritul, apus de pachiderme și cărbune. Doar uneori mă simt ca o girafă
crescută printre norii călători, mi se mai spune încă, ai grijă femeie! să nu mori!
Nu vreau de nori să mă dezbăr, pe care nu îi putem supune nici cu pasul
și nici cu prelungirea-n lumea lor. Stingheră m-am resimțit o vreme, înfiorată,
mi-am spus râzând, nu am nimic
flămândul doar mâncare să găsească, dar de atunci eu flâmânzesc mâncând
mi-am repetat convinsă că nu-i joacă, să beau o gură și-am să pot
să mă opresc, nerod!, n-am reușit decât să vântur apa
de bucurie că mi-e setea sete, secau fântânile în juru-mi, n-aveau rod

Și dacă virusul aceasta n-o să-mi treacă, nu știu ce-oi face mai târziu,

dar sper, de poezie n-am să pier!
Dacă nici mâine seară nu îmi trece setea, voi bea din nu din clasici un cuvânt,
De-o fi Baudelaire sau de-o fi altul,
cui ce-i pasă, beau ce îmi iau, eu nimănui nu cer!

nori.jpg

Ploua la mine-n palme un nor necunoscut

ploaia.jpgSi eu care crezusem, așa cum doar copiii pot,

Că se năștea o nouă stea pe ceru-mi!

Îmi strălucea cu iz de basm nerod

Turnat în codrii fremătând de roiuri

În vreme ce dormeam cu timpul așezat pe canapea,

Mi se nuntise somnul cu dorul și-am crezut

Că pentru mine-s aruncate o seamă de cuvinte

Pe colț de umbre scrise, din griuri, ca un scut

Dar m-a trezit lumina. Uitasem de steaua nenăscută.

Uitasem timpul dormind pe canapea,

Bătea doar ploaia-n geamuri, liniștită

Privind cărunt spre mine, cu stropi mă ispitea

Zâmbind

 

 

 

2 .jpg

sex appeal-ul este la cote foarte joase uneori

mai ales de când ni se recomandă stufat de fluturi

și ni se amintește că veșnicia s-a născut (în sfârșit, Doamne!)

dintr-o varicelă urbană

am început să ne privim în oglindă ca pe o minune

mai buni decât tine, Doamne!?

 

pentru că, mi-am spus închizând televizorul,

merităm

 

 

 

vreau să peticesc cizma asta la nesfârșit

 

Imagini pentru inimi cizma

uită-te în jur

de la o vreme se construiește pe

marginea drumului care duce spre cimitir

am cerut prețul unei singure zile

în noul apartament și mi-au spus că nu primesc mărunțiș

au nevoie de noi

tranșați în felii

mâinile și picioarele merg împreună

la fel se va proceda cu răbdarea

răsucită pe post de foiță

fumul îl vor împacheta

feliat în 20 de grame, plus, minus ceva…

dar nu te vei simți acasă, mi s-a spus

celor care vin aici nu le mai lipsește nimic!

Deschid ușa să poată ieși

 

limba rromani și muzica! ah! muzica!

și bănuții din păr

ești subțire și dansezi din mâini, ei te privesc ca pe un experiment frumos

uitat la colț de stradă

(oamenii care sunt nebuni par mai puțin nebuni dacă le zâmbești

sau dacă le oferi libertatea de a te cerceta în voie)

poate că au nevoie de nebunia lor și de dansului tău

este singura regulă pe care o cunosc

(te gândești că va ninge din nou, lemnul trebuie tăiat, vei face focul și îți va fi cald)

bricheta căzuse pe scări, ba nu,

căzuse pe scări după ce închisese ușa care ducea în prima zi de iarnă adevărată

și se împiedicase de isteria creată de cei buni și drepți care vă ținuseră acasă

de fapt nu vă ținuseră, vă dăduseră liber la nins

(papagalul nu a sfârșit foarte bine, dar așa a fost să fie,

a plecat după lebede) trebuie să ai răbdare

să nu uiți să notezi ninsoarea la capitolul mâine

ai curgerea unei ape,

tu știi să înoți și vei trece înotul la azi,

vei scrie despre el propozițiile necesare și suficiente,

în vreme ce vei calcula prețul unei pâini

 

se repetă toate dorințele, așa cum se repetă zgomotul palmelor mamelor

care se strâng a bucurie că și-au văzut copiii mari

deși acum monedele din păr sunt transformate în

mișcările care se scurg în cele câteva minute

servite în rate de fericire neimpozabilă

 

Ascult… este liniște

(închid fereastra pe care a ajuns până la mine prețul pâinii tale)

dans.jpg